De ce sunt evreii bogați?

Majoritatea oamenilor știu despre evrei faptul că aceștia sunt oameni bogați. Când spui „evreu”, te gândești la bănci, conturi pline, bani gârlă și prosperitate.

Cu toate astea, afirmația de mai sus nu este întru-totul adevărată, pentru că și societatea lor este împărțită pe clase sociale, ca oricare alta. Există și evrei săraci, fie că îți vine să crezi sau nu…

Dar cum au ajuns aceștia să dețină majoritatea băncilor importante, imobiliarelor și afacerilor bănoase din întreaga lume, după ce au avut atât de mult de suferit de-a lungul istoriei?

Educație

Acești oameni, după un studiu efectuat de nu mai știu cine în 2015, petrec în medie peste 13 ani educându-se, în timp ce următoarea religie în clasament este ocupată de creștini, care petrec în sistemul de școlarizare, în medie, aproximativ 9 ani. Din start, ei pornesc maratonul cu un avantaj de peste 30% distanță. Imaginează-ți că vei alerga 42 de kilometri, dar tu începi să alergi, după ce competitorul tău a parcurs deja 13 km. Dacă ești Gabi Szabo și citești asta, fac pariu că nici tu nu mai crezi în șansele tale cu un așa dezavantaj…

Solidaritate

Când un evreu își deschide un mic business, familia și cercul lor de prieteni și cunoscuți, încearcă să îl susțină pe acest nou antreprenor, prin a-i face publicitate și a cheltui bani pentru achiziționarea produselor sau serviciilor prestate de el.

Încearcă treaba asta în România (been there done that) și vei observa că nu ai niciun fel de susținere și asta se va întâmpla din două motive:

A. Invidia

„De ce să îi dau eu lu’ ăla bani și să-l îmbogățesc?” este o gândire comună la noi și nu numai. Deși poate eu vând mere mai ieftine și mai gustoase decât va găsi pe piață, acest tip de om, tot la Lidl ajunge, să nu-mi facă mie „curul mare”.

B. Lipsa de educație financiară

Cei care nu te vor patron, pentru că ei sunt angajați și se vor simți inferiori din cauza frustrărilor sunt prima categorie (de zici că poți vinde 10 kile de mere și îți iei Lamborghini).

În cea de-a doua intră ăștia care nu înțeleg conceptul de antreprenoriat și care, atunci când vor avea nevoie de mere, vor merge tot la supermarket, din comoditate și nepăsare. Ei nu cumpără de la tine, dar nu din răutate, ci pentru că nu conștientizează cât de importantă este susținerea lor.

În timp ce noi suntem fiecare pentru el, evreii se gândesc: „cum îl ajut eu pe ăsta să vândă mere, deși eu am alergie la ele și nu mă interesează acest produs sub nicio formă?”.

Mentalitate

Modul lor de a privi banii este iar diferit față de al nostru, având ca țel donarea a 10-20% din veniturile lor pentru ajutorul comunității. Cu toate astea, aceștia NU ajută și nu încurajează ajutarea oamenilor nevoiași care încearcă să profite de pe urma comunității (vezi cerșetorii, ăia care îți spală parbrizul la semafor, sau Gabriela Firea).

Ei nu tratează cu ochi buni statutul de parazit al societății și consideră că orice persoană trebuie să muncească pentru a-și asigura traiul și a nu fi o povară asupra societății lor!

Educația financiară – lecția valorii banilor

Dacă la noi, de subiectul ăsta nu auzim nici măcar în facultățile cu profil economic, israelienii le predau copiilor lor, încă de la o vârstă fragedă.

Cel mai interesant concept pe care adulții îl predau odraslelor este „jocul” celor 5 borcane. Copilului i se dau 5 borcane (după cum probabil te-ai prins deja), care sunt etichetate fiecare cu scopul folosirii banilor introduși în acesta. Tânărul, în momentul în care primește de la părinți 10 monede, este îndrumat spre a le introduce în cele 5 pușculițe, după cum urmează:

– O monedă în borcanul „Zeciuială” (bani care vor servi donațiilor religioase)

– O monedă în borcanul „Dăruire și ofrandă” (pentru ajutarea semenilor nevoiași)

– O monedă în borcanul „Economii” (bani care vor servi pentru cazuri de urgență)

– Două monede în borcanul „Investiții” (care va putea fi deschis în acest scop, doar când borcanul va fi plin)

– Cinci monede în borcanul „Cheltuieli” (bani de care copilul dispune pentru a-și procura chestii utile pentru bunăstarea sa)

Părinții nu îl corectează pe cel mic, atunci când acesta face o greșeală și își gestionează banii necorespunzător. De asemenea, borcanul de investiții, în momentul în care se umple, este gestionat 100% de tânăr, fără a fi influențat sau corijat de părinți.

Concluzia

„Omul din greșeli învață” este un concept pe care evreii îl adoptă și pe bună dreptate, pentru că una e să faci greșeli cu o sumă mică de bani (dar care pentru un copil e mare), decât să crești, să sari în „oceanul economic al vieții” și să fii devorat financiar de cheltuieli, legi, taxe, impozite, lipsa de colaboratori, proasta gestionare a banilor etc… Învață de la ei, sunt net superiori nouă și oricărei alte comunități (financiar vorbind) și nu ai de ce să înoți contra curentului, gândindu-te că tu ești diferit și nu ai ce să pățești!

Important

Scotocește prin site-ul web pentru alte zeci de articole interesante din domeniul financiar și nu numai. Dacă vrei să înțelegi mai bine banii, îți recomand trilogia care începe cu articolul „Primul pas în a nu mai fi sărac!”. Ai linkul mai jos.

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/11/primul-pas-in-a-nu-mai-fi-sarac/

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s