De ce sunt evreii bogați?

Majoritatea oamenilor știu despre evrei faptul că aceștia sunt oameni bogați. Când spui „evreu”, te gândești la bănci, conturi pline, bani gârlă și prosperitate.

Cu toate astea, afirmația de mai sus nu este întru-totul adevărată, pentru că și societatea lor este împărțită pe clase sociale, ca oricare alta. Există și evrei săraci, fie că îți vine să crezi sau nu…

Dar cum au ajuns aceștia să dețină majoritatea băncilor importante, imobiliarelor și afacerilor bănoase din întreaga lume, după ce au avut atât de mult de suferit de-a lungul istoriei?

Educație

Acești oameni, după un studiu efectuat de nu mai știu cine în 2015, petrec în medie peste 13 ani educându-se, în timp ce următoarea religie în clasament este ocupată de creștini, care petrec în sistemul de școlarizare, în medie, aproximativ 9 ani. Din start, ei pornesc maratonul cu un avantaj de peste 30% distanță. Imaginează-ți că vei alerga 42 de kilometri, dar tu începi să alergi, după ce competitorul tău a parcurs deja 13 km. Dacă ești Gabi Szabo și citești asta, fac pariu că nici tu nu mai crezi în șansele tale cu un așa dezavantaj…

Solidaritate

Când un evreu își deschide un mic business, familia și cercul lor de prieteni și cunoscuți, încearcă să îl susțină pe acest nou antreprenor, prin a-i face publicitate și a cheltui bani pentru achiziționarea produselor sau serviciilor prestate de el.

Încearcă treaba asta în România (been there done that) și vei observa că nu ai niciun fel de susținere și asta se va întâmpla din două motive:

A. Invidia

„De ce să îi dau eu lu’ ăla bani și să-l îmbogățesc?” este o gândire comună la noi și nu numai. Deși poate eu vând mere mai ieftine și mai gustoase decât va găsi pe piață, acest tip de om, tot la Lidl ajunge, să nu-mi facă mie „curul mare”.

B. Lipsa de educație financiară

Cei care nu te vor patron, pentru că ei sunt angajați și se vor simți inferiori din cauza frustrărilor sunt prima categorie (de zici că poți vinde 10 kile de mere și îți iei Lamborghini).

În cea de-a doua intră ăștia care nu înțeleg conceptul de antreprenoriat și care, atunci când vor avea nevoie de mere, vor merge tot la supermarket, din comoditate și nepăsare. Ei nu cumpără de la tine, dar nu din răutate, ci pentru că nu conștientizează cât de importantă este susținerea lor.

În timp ce noi suntem fiecare pentru el, evreii se gândesc: „cum îl ajut eu pe ăsta să vândă mere, deși eu am alergie la ele și nu mă interesează acest produs sub nicio formă?”.

Mentalitate

Modul lor de a privi banii este iar diferit față de al nostru, având ca țel donarea a 10-20% din veniturile lor pentru ajutorul comunității. Cu toate astea, aceștia NU ajută și nu încurajează ajutarea oamenilor nevoiași care încearcă să profite de pe urma comunității (vezi cerșetorii, ăia care îți spală parbrizul la semafor, sau Gabriela Firea).

Ei nu tratează cu ochi buni statutul de parazit al societății și consideră că orice persoană trebuie să muncească pentru a-și asigura traiul și a nu fi o povară asupra societății lor!

Educația financiară – lecția valorii banilor

Dacă la noi, de subiectul ăsta nu auzim nici măcar în facultățile cu profil economic, israelienii le predau copiilor lor, încă de la o vârstă fragedă.

Cel mai interesant concept pe care adulții îl predau odraslelor este „jocul” celor 5 borcane. Copilului i se dau 5 borcane (după cum probabil te-ai prins deja), care sunt etichetate fiecare cu scopul folosirii banilor introduși în acesta. Tânărul, în momentul în care primește de la părinți 10 monede, este îndrumat spre a le introduce în cele 5 pușculițe, după cum urmează:

– O monedă în borcanul „Zeciuială” (bani care vor servi donațiilor religioase)

– O monedă în borcanul „Dăruire și ofrandă” (pentru ajutarea semenilor nevoiași)

– O monedă în borcanul „Economii” (bani care vor servi pentru cazuri de urgență)

– Două monede în borcanul „Investiții” (care va putea fi deschis în acest scop, doar când borcanul va fi plin)

– Cinci monede în borcanul „Cheltuieli” (bani de care copilul dispune pentru a-și procura chestii utile pentru bunăstarea sa)

Părinții nu îl corectează pe cel mic, atunci când acesta face o greșeală și își gestionează banii necorespunzător. De asemenea, borcanul de investiții, în momentul în care se umple, este gestionat 100% de tânăr, fără a fi influențat sau corijat de părinți.

Concluzia

„Omul din greșeli învață” este un concept pe care evreii îl adoptă și pe bună dreptate, pentru că una e să faci greșeli cu o sumă mică de bani (dar care pentru un copil e mare), decât să crești, să sari în „oceanul economic al vieții” și să fii devorat financiar de cheltuieli, legi, taxe, impozite, lipsa de colaboratori, proasta gestionare a banilor etc… Învață de la ei, sunt net superiori nouă și oricărei alte comunități (financiar vorbind) și nu ai de ce să înoți contra curentului, gândindu-te că tu ești diferit și nu ai ce să pățești!

Important

Scotocește prin site-ul web pentru alte zeci de articole interesante din domeniul financiar și nu numai. Dacă vrei să înțelegi mai bine banii, îți recomand trilogia care începe cu articolul „Primul pas în a nu mai fi sărac!”. Ai linkul mai jos.

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/11/primul-pas-in-a-nu-mai-fi-sarac/

Gabriela Firea vs Nicușor Dan

Deși îmi place să stau cât mai departe de subiectul „politică”, nu am putut să mă abțin să nu scriu un articol despre finala electorală „Champion’s League” de azi. Spun că nu îmi place să abordez acest subiect, pentru că mi se pare o prostie să susțin înverșunat un om care aș vrea să îmi conducă orașul, pentru ca apoi să regret că am fost imbecil și retardu’ ales de mine a frecat-o 4 ani. De aceea, recunosc cu mâna pe inimă că nu am votat niciodată, dar nu e timpul pierdut și probabil îmi voi murdări spatele buletinului duminica asta, dezvirginându-l.

Cine candidează?

Nici nu prea contează… Ca de fiecare dată, ți se oferă mirajul ăla cum că tu poți alege pe oricine din multitudinea de candidați, când de fapt, din ’89 până acum ai avut doar două opțiuni: PNL și PSD. În cazul de față, avem o țoapă mahalagioaică, actual primar, versus un țărănuș autist, care în sondaje stă ceva mai bine decât stimabila „doamnă” (trebuia să pun și cuvântul „stimabila” între ghilimele, pentru că eram ironic).

După ei, mai e și Băsescu pe acolo și dacă a trecut prea mult timp de când nu l-ați mai văzut pe acesta, pentru că a lipsit un timp de pe scena politică, vizionați The Lord of the Rings și admirați-l spunând „My prrrreeeecious!!!” În orice caz, el, mare fost PNL-ist, a fost introdus în schemă în momentul în care fosta prezentatoare TV a aflat cu stupoare că e în spate rău în sondaje, pentru că bășinoșii ăia de bucureșteni, vor apă caldă și curent în 2020.

Într-un cuvânt, domnul Băsescu, „mare” liberal, a acceptat să intre în bătălie pentru a-i lua din voturi unui alt liberal, pentru a favoriza un candidat democrat. Acuma, na, candidatura lui Traian a fost depusă, probabil în schimbul unei sume modice, o tarla, păduri sau ce mai învârt boșii ăștia între ei.

Cine iese primar?

Martalogul ăla mic are cele mai mari șanse de a câștiga deocamdată, dar nimic nu e bătut în cuie încă. Planul inteligent al celor de la PSD, în care ei nu fac decât să mărească pensiile și salariile bugetarilor, a dat roade de-a lungul istoriei. Majoritatea bătrânilor merg la vot pentru că „pensie” și majoritatea angajaților la stat merg la vot pentru că le place să câștige mai mult decât un corporatist și să o frece.

„Eu cu cine votez?” – cetățeanul turmentat

Îți pot ghici dinainte alesul tău, dacă îmi lași un comentariu mai jos. Nu e îndemn la a-mi promova blogul și nici glumă, ci e o realitate. Nici măcar nu ai nevoie de mine să afli cu cine votezi. Scrie o frază de 4-5 cuvinte pe Google: dacă din patru cuvinte, ai scris greșit două, sigur trebuie votezi cu Firea (și am spus asta atât de încrezător, știind că și profesorii sunt susținători PSD).

Dacă te uiți pe rețelele de socializare, te crucești când vezi că își dau cu părerea despre politică, oameni al căror creier este setat pe aer, papa și caca și ăștia sunt de ambele tabere.

Concluzia

Fiecare votează pentru a-și urma interesul. Depinde doar de tine să îți urmezi ideologia și absolut niciuna nu este greșită, doar oamenii aleși să le reprezinte, sunt greșiți.

Important

Like, share și de-alea…

De ce ideea ta genială de afaceri nu va da roade?

Ieși la o bere cu un prieten și după ce se destinde atmosfera, ăsta se troscănește și îți dezvăluie un mare secret, pe care nu trebuie să îl mai știe nimeni: o idee de afaceri care va schimba omenirea și care „nu are cum să nu meargă”. Hai să îți spun eu alt secret: ba chiar are cum să nu meargă.

Deși ideea de afaceri este importantă, mai ales în momentul în care vii cu ceva inovator, nu cântărește nici pe departe atât de mult precum credeți voi doi, cu 6 beri în nas, înainte să o dați pe tărie.

Ce cataloghează o idee ca fiind genială?

O idee bună de afaceri are un singur scop: să rezolve o problemă importantă a unui sector cât mai larg al societății. Dacă ăla s-a gândit să creeze un dispozitiv artificial prin care să ajute peștii să meargă, mai beți ceva, pentru a-l aduce cu picioarele pe pământ. Așa ceva, după cum ți-ai dat seama, este inovator, dar în același timp, absolut inutil.

Ceva banal, precum un fast food într-o zonă cu tranzit pietonal intens, zonă în care tu ai monopol, bate la cur faptul că tu vrei să upgradezi peștii să danseze pe Jerusalema.

Orice om, până și în cea mai rudimentară formă, are idei și gânduri pentru a-și ușura viața și din aproape 8 miliarde de oameni care sunt pe glob, este normal ca aceștia să viseze și să gândească în a avea un trai mai bun. Totodată, noi nu avem apă caldă, sau dacă o avem pe aia, nu avem curent, în 2020 în București…

Dar de ce ideea, oricât de inovatoare ar fi, nu valorează nimic?

Păi îți spune eu de ce: ideea de afaceri face doar 5% din totalul proiectului tău. Aceasta trebuie structurată într-un mod realist, cu etape realizabile, aka „planul de afaceri”. Din păcate, majoritatea oamenilor pleacă la drum fără a avea un plan de afaceri (pentru că acesta trebuie să fie în scris și deja devine greu). Realitatea este că 8 din 10 start-up-uri își văd finalul dramatic în mai puțin de 2 ani, în principal, pentru că bossu’ mare nu are nicio proiecție asupra businessului său. Dacă treci de 2 ani, șansele îți sunt sporite considerabil și „ai prins rădăcini”. Planul de afaceri te ajută să rămâi devotat celui mai important pas din tot procesul:

MUNCA

Dacă ai nevoie de două zile libere pe săptămână, cu maxim 8 ore pe zi de muncă, ajungi mai bine prin a-ți vinde ideea de afaceri altcuiva care o poate dezvolta, pentru că tu nu ai mentalitatea necesară pentru antreprenoriat. Dacă nu ești devotat 100% proiectului tău și nu ești dispus să faci sacrificii și să îți păstrezi mentalitatea de învingător, intri în ăia 20% de mai sus, cu tot cu planul tău de afaceri perfect.

Dacă nu ai creierul antrenat să mergi mai departe, indiferent de obstacole și te culci pe o ureche (ți-a plăcut vorba asta de bătrâni?), gândindu-te că vei avea un business care îți aduce un venit lunar decent, ieși mai bine prin a rămâne angajat.

Este ideea ta, planul tău, acum urmează partea cea mai grea, mult mai grea decât ți-ai fi imaginat: eforturile tale inumane și necondiționate de a stabiliza afacerea asta și de a reinvesti banii câștigați, pentru a-ți crește cifra de afaceri și implicit profitul.

Apelez aici la vorba aia din popor „bate fierul cât e cald”. Reinvestește o parte cât mai mare din profitul tău net in dezvoltarea afacerii tale, pentru că lumea este în continuă schimbare și cel mai probabil, nu vei avea această sursă de venit la nesfârșit.

Concluzia

Dacă ai o idee de afaceri extraordinară și o pui pe roate, dar te consolezi cu ideea că produci îndeajuns de mulți bani pentru a trăi bine, spărgându-i pe toți pe căcaturi, alții mai serioși și mai muncitori, vor veni din spate, îți vor lua ideea și vor îmbunătăți toate aspectele acesteia. Ulterior, ușor ușor, afacerea ta va apune încet, dar sigur.

Pot da aici exemplu Tesla, o companie care a luat viață în 2003, când toți credeau că fondatorul Elon Musk e nebun pentru că voia să facă mașini electrice. Azi suntem în 2020 și omulețul ăla nu se oprește până nu își vede visul cu ochii. Drept urmare, azi Tesla e la ani lumină distanță de toți ceilalți producători de mașini, tot ăia care, după ce au râs de el, au început acum câțiva ani să se concentreze pe sectorul ăsta auto. Tesla nu a înregistrat de 17 ani profit, pentru că o mare parte din banii produși au fost reinvestiți în Research and Development, pentru ca această companie să aibă un avans imens în fața competitorilor. ȘOC, planul nebunului a reușit!

Important

Abonează-te blogului introducând adresa ta de email, pentru a primi notificări în momentul în care ies articole „calde”. Pentru alte zeci de relatări interesante despre bani și dezvoltare personală, nu ezita să scormonești prin pagina web.

Mesaj pentru „eroii” din prima linie!

Dacă stai în București, ești un boss realizat în viață. Glumeam, că nu asta voiam să spun, deși e adevărat… 😎

Mhmm, reluăm prima frază și o dăm fără șto-uri: Dacă locuiești în București, probabil că ai observat cele 80 de sirene pe care le auzi zilnic, din cauza cărora nu auzi singurul moment în care Vulpița spune ceva inteligent, adică, citez: „Ăăăăăăăăăăăăăăăăă”, am încheiat citatul.

De ce se pornesc sirenele?

În cazul în care n-ai carnet, sau dacă ești bucureștean și ai carnet (că e la fel), îți spun eu acum, că ești obligat să oferi prioritare în orice mod posibil, unei mașini oficiale cu semnalele luminoase și acustice pornite. În mare, sunt pornite pentru că sunt în misiune și au nevoie de prioritate, pentru a ajunge cât mai repede la locul respectiv.

Acestea pot fi miliția (ăia cu 7 clase ca Tec-ul: una concentrată și restul de apă), pompierii (ăia măcar o freacă pe bune, nu se prefac să muncească), salvarea („eroii” ăia de care tot auzim) și bineînțeles coloana oficială, pentru că președintele nu stă la coadă să aștepte după toți muritorii nespălați.

De ce sunt pornite de fapt?

De când cu Covidul, utilizarea sirenei, în special de către ambulanță, dar și de ceilalți țărănuși analfabeți (ăia cu caschete și complexe de inferioritate), a devenit o modă și aproape un concurs dea „Care bagă sirena mai mult”.

Nu spune nimeni că nu sunt și urgențe, dar parcă e prea mare diferența între zilele pre Covid și prezentul în care trăim.

Cred că fenomenul a pornit timid, cu unul pe care îl îndoia pe genunchi nevastă-sa dacă nu ajungea acasă până când se răcea mâncarea și s-a riscat și a pus sirena. Ulterior, orcul a spus povestea și altor boi, pentru ca într-un final să se ajungă la: „cum ai întârziat mă la jucat table, păi tu nu pui sirena? Prost ești mă, pune sirena că se dau fraierii la o parte”.

Cum îți dai seama că nu e tot timpul urgență?

Dacă nu ești taximetrist, înseamnă că ar trebui să știi răspunsul întrebării de mai sus, pentru că folosești oglindele retrovizoare. Dacă ești taximetrist și ai oglinzi, dă-le jos acum, că râd colegii de tine prin stație. Dacă tot am ajuns aici, rupe și semnalizatorul, că nici nu îți trebuie și oricum, mai mult te încurcă.

Dacă folosești oglinzile retrovizoare, poate ai observat, atunci când aștepți la semafor, că mai vine câte o salvare sau o mașină de gardieni caschetari și când se apropie de coloana de mașini, pornesc luminile și sirena. Te gândești: bă, poate au primit un caz nasol exact acum. Mai trece o lună și realizezi că ai văzut căcatul ăsta de 20 de ori deja și începi să crezi că nu mai e doar o coincidență.

E legal să aprinzi sirenele când ai chef?

Bineînțeles că nu, dar ei lucrează la stat și nu mai sunt în rând cu toți fraierii. „E aglomerat, te bagi în față”, e lege nescrisă pentru ei și dacă nu ești convins, uită-te mâine în trafic, să faci diferența între ambulanțele care stau la coadă, versus cele care abuzează de becul de pe ele. Ca fapt divers, pe alea care așteaptă în trafic, nu o să le prea vezi…

De ce nu îi verifică nimeni dacă într-adevăr sunt în misiune sau nu?

Păi, cine să-i verifice? Miliția?!? Miliția nu verifică miliția în primul rând, decât dacă șoferul mașinii s-a pus rău cu șefu’ și a refuzat să meargă la Cocoșatu cu sirena să îi aducă mici calzi, altfel nu. Dacă îți sună familiar, probabil că ai văzut „The Godfather” și înțelegi cum stă treaba într-o organizație, că îi spunem „mafie” sau „miliție”, e același lucru. Una se numește „taxă de protecție”, cealaltă e „taxă la stat” pentru a plăti, printre altele, Poliția română.

Restul incompetențior, utilizatorii abuziv ai sirenei, sunt iar frații lor, din aceiași „familie”, nu se deranjează între ei. Dacă ești interesat să înțelegi mai bine miliția, ai mai jos articolul „De ce Poliția Rutieră e de căcat?”

https://bistaru.wordpress.com/2020/09/11/politia-rutiera/

Concluzia

Mesajul meu pentru cei ce abuzează de funcția pe care o au, deranjându-ne pe noi, nu numai remodelându-ne timpanul, dar mai ales prin prisma faptului că este o chestie de principiu:

Dragi țărănuși incompetenți,

Mai sunt și oameni care gândesc în orașul ăsta și nu toți am votat-o pe Firea la capitală. Vă rog, nu mai folosiți abuziv goarna aia de căcat, nu e jucăria voastră personală. Dacă tot nu aveți conștiință sau spirit civic, măcar mergeți cu ele pornite tot timpul, pentru că oricum nu avem ce să vă facem, dar măcar să se prindă de abuzurile voastre și cei care au votat cu PSD-ul. Vă mulțumesc pentru atenție, puteți reveni la viețile voastre acum, apreciez timpul pierdut pentru a citi atâtea litere!

Important

Like-ul tău ajută acest blog să rămână în viață și un share e foarte important pentru a susține dreptatea și a elimina abuzurile. Mic cu mic se face mare.

De ce Covrigul nu e mort încă?

Poate ți se va părea o mizerie de articol, pentru că tu crezi tot ce vezi la TV și devorezi informația obținută ca pe o shaorma de la Dristor (care apropo, de câțiva ani, e mizerabilă, insipidă și inodoră și mai costă și cât Bitcoin-ul). Poza de mai sus spune multe. Pe cine căcat protejează o bucată de pânză împotriva oricărui virus?

Îți garantez că dacă porți aia pentru o perioadă îndelungată, vei fi mult mai bolnav pe termen lung și vei avea probleme de sănătate mult mai mari decât un om care o poartă doar când e necesar. E un virus, nu e gărgăriță, să nu aibe cum să pătrundă prin straturile materialului sau prin extremitățile „măștii de protecție”. Dacă poți respira prin ea, automat încape un virus, căci acest Coronavirus nu e bilă de biliard.

Scenariul conducerii țării

„Stăm în casă aproape trei luni și nu suprasolicităm sistemul medical, pentru că nu avem suficiente poziții disponibile la ATI. Ne îmbolnăvim pe rând și trecem de perioada asta critică”.

Eu de aici, nu pot decât să observ faptul că stăm închiși, în timp ce omorâm economia, dar măcar nu murim de virus, murim de foame, ceea ce e mult mai bine, pentru că Dumnezeu te dă afară din Rai dacă ai murit de Covid-19, pentru a nu infecta și alți „locatari”. 🤦

Dacă alegi să gândești liber, vei observa că soluția lor, nu e de fapt o soluție, ci un mod de a face profit de pe urma imbecililor ca noi. Ei vând „echipamente de protecție” la suprapreț, dar la un preț mai mic decât îl vindeau „jegoșii ăia” care au cumpărat tot spirtul și toate măștile și le vindeau pe OLX la prețuri nesimțite (după cum au prezentat mass-media cazul).

Dacă și tu gândești precum ei, ești bou! Ai cumpărat vreodată flori de zile de nume, brazi pe 24 decembrie sau petarde de revelion? Alea sunt la mega ultra supra preț, față de prețurile bișnițarilor ălora care au cumpărat spirt și măști și le dădeau pe Olx, până i-au blocat boșii, pentru că aveau ei de vânzare și ale lor chiar te protejau. 🤦 Diferența este că unii profită de frica maselor, alții de tradiție pentru a umfla prețurile. Tot comerț se numește.

Un scenariu pragmatic

Pentru că mie, printre prieteni mi se mai spune și Iohannis (nu prea e adevărat, dar așa îmi place mie să cred), am și eu un plan, rudimentar, imbecil, după posibilitățile unui om de rând, precum myself.

Sunt curios de ce nu a fost propusă izolarea totală a celor peste 65 de ani și a celor cu comorbidități, pentru câteva săptămâni, timp în care, toți ceilalți oameni ar fi muncit și ar fi avut activități normale, de zi cu zi. Oamenii cu probleme de sănătate, puteau fi ajutați de către rude, de către voluntari, sau de un program inițiat de statul român, fără contact direct, lăsând alimentele la ușă, dezinfectate. Nu găsesc asta ca pe ceva imposibil de realizat.

În acest timp, ceilalți păstrau mașinăria numită „economie” în viață, se imunizau, un procent de sub 0.4% decedau și în scurt timp ne puteam relua viețile normale, exact ca înainte (puteam fi eu printre ăia decedați și mi s-ar fi părut super corect față de societate, ghinion). Adică, preferi să ai orașul, țara, Pământul în carantină luni de zile, în loc să stingi tot balamucul ăsta în câteva săptămâni?

De înțeles, înțeleg logica, pentru că sunt căcaturi protectoare, produse de către oameni care vor să înregistreze profituri, dar nu înțeleg cum gustă publicul majoritar vrăjeala asta proastă? Suntem într-o democrație undercover, pentru că a mai rămas așa doar cu numele și zi de zi pierdem drepturi, până vom trăi în „noul normal”, în „comunismul democratic”.

Concluzia

Am mai spus-o și o repet: virusul există, dar nu e nici pe departe atât de periculos pe cât ni se prezintă (o arată până și cifrele alea deja umflate cu pompa, care nici așa nu sunt îngrijorătoare). Găsești mai multe detalii în articolul „Există sau nu Coronavirus?”. Ai link-ul mai jos.

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/27/exista-coronavirus/

Hai să interzicem de mâine traficul rutier, că mor prea mulți oameni în accidente de mașină! Asta se va întâmpla probabil când boșii țării vor avea firme producătoare de adidași sau trotinete, pentru că mersul pe jos nu e profitabil pentru nimeni deocamdată…

Important

Aștept să îți citesc părerea în rubrica de comentarii. Navighează pe pagina blogului pentru alte articole interesante, pentru că le scriu eu și normal că sunt cele mai tari. E ca atunci când erai mic și îți zicea maică-ta că ești frumos, total obiectivă perspectiva… 🤦

De ce Poliția Rutieră este de căcat?

Am ales să scriu specific despre Poliția Rutieră, pentru că subiectul „miliție” este mult prea amplu pentru a-l despica într-un căcat de articol de al meu. Probabil că aș putea să scriu despre fiecare departament al poliției în parte și să ajung la aceiași concluzie: nu numai că marea majoritate a lor sunt inutili, ci sunt o povară pe cârca societății, un sector de paraziți care se hrănesc din „sângele” banilor publici.

Boschetul din imaginea de prezentare, nu are legătură cu faptul că majoritatea milițienilor de circulație sunt mai proști ca o tufă, deși asta nu e departe de adevăr. Am ales poza asta, pentru că dacă ești conducător auto, sigur ai fost surprins de un radar ascuns prin nu știu ce văgăună, pentru a fi anunțat de organ, că aveai 3km/h peste limita de viteză și vei fi amendat. Bravo vouă, chiar ați ajutat țara contra infractorilor! Dar despre asta, vorbim mai jos, pentru moment, hai să vedem cum ajungi polițist.

Cerințe minime pentru a deveni caschetar!

1. Trebuie să ai Bacul luat, deci deja, observi că bătălia e crâncenă și cerințele sunt ridicate: dragi profesori universitari, mare atenție, vin intelectualii să vă ia pâinea de la gură!

2. Trebuie să îți faci dosarul pentru a-l depune la școala de poliție: alt pas dificil în viitoarea ta carieră și te ia durerea de cap doar când te gândești că totul e împotriva ta și întâmpini numai greutăți. Au ceva cu tine, sigur!

3. Niște exerciții fizice pentru semi handicapați, flotări, alergat viteză și rezistență aka „căcaturile alea pe care le făceai în clasa a 9-a și lui tot timpul 10”. Cred că ăla care a introdus baremele astea fizice a văzut Rambo de prea multe ori și a vrut să le împingă limitele la extrem și să-i transforme pe toți în Terminatori (de parcă poliția, când vrea să te sancționeze, se încalță în pantofii sport și o ia la fugă după mașina ta).

4. Faci 2 ani la Câmpina pentru subofițer sau 3 ani la București pentru a ieși direct ofițer și își bat ăia joc de tine ca în armată pe vremea comunismului. Îți întăresc nervii, dar în același timp, îți crează un complex de inferioritate, fiind tot timpul tratat de sus. Practic ai 2-3 ani în care asimilezi multe frustrări.

5. Ai terminat „școala” și felicitări, ești un inutil în societate și mai iei și bani pentru asta! Erouleeeee!

Legea este interpretabilă

Bucureștiul este un oraș infernal pentru a fi conducător auto și legile se bat cap în cap cu posibilitățile infrastructurii. La câte mașini sunt, locurile de parcare vor fi tot timpul o problemă și asta nu e din vina ta sau a mea, ci a primăriei: ori creezi locuri de parcare, ori limitezi numărul de mașini înscrise.

Dar nu e mai bine să rămâi pasiv? Până la urmă, limitarea înmatriculărilor ți-i pune pe oameni în cap și nici nu mai generează bani la buget. Așa, Primăria împușcă doi iepuri cu un foc: taxele auto și amenzile aferente (pentru că legislația rutieră nu e schimbată de când eram eu mic și e construită după numărul de mașini de atunci, când chiar era posibil să circuli regulamentar).

Cum iei amendă mai mică sau avertisment?

Ne legăm aici de frustrările despre care am vorbit mai sus și ne dăm seama că majoritatea polițiștilor de circulație caută un singur lucru: respect. Nu contest faptul că ei opresc tot felul de șoferi la fel de frustrați, care țin morțiș să le spună cine este ta-su, ce poziție au ei în nu știu ce firmă și că îi dau afară din poliție. Ai mai jos video cu domnul Boureanu, un jmeker, care se crede mai presus de lege și lovește un polițist cu genunchiul în cojones.

https://youtu.be/fOptGFgVKHA

Baby, filmeaz-o p-asta!

Până la urmă, în timp ce polițiștii prestează un serviciu sunt totodată și ei oameni și trebuie să îi tratăm ca atare. Salută-l și vorbește-i cu calm, indiferent că tu știi că nu ai greșit sau că greșeala nu e atât de gravă pentru a primi o amendă. Sistemul este de căcat și involuntar, legea se intersectează cu factorul uman și rămâne la latitudinea milițianului să hotărască dacă îți iei avertisment sau 2.000 Ron amendă.

Deși nu este corect să fie așa, pentru că nu ești tu un simplu păgân și polițistul Dumnezeu, atitudinea asta îți va diminua garantat cuantumul de amenzi pe termen lung și te va salva de fenomenul numit „nervi tociți”. Țelul tău în momentul acela nu este să ai dreptate, pentru că probabil nu vei avea, ci a nu lua amendă și cel mai important, a rămâne uman! Dacă ți se pare că ești victima unei nedreptăți, sau că ești tratat cu lipsă de respect, ai tot timpul la tine arma cu care poți încerca să îți faci dreptate: smartphone-ul. Ai un articol mai jos care îți va explica mai bine de ce telefonul este arma ta primară.

https://bistaru.wordpress.com/2020/08/06/zeii-statului/

Polițistul perfect

Un caschetar ideal, ar trebui să nu aibă ca prim scop amenda, pentru a promova pe cârca ta, la modul „l-am ars pe fraier”. Sunt chestii specificate în legislația rutieră care sunt ilegale, dar care pot fi corectate elegant de către agent. Toată lumea greșește și infracțiunile minore pot fi averizate verbal de către organ. Ai plecat de pe loc, ai mers 20 de metri și poliția te vede că nu ai pozițiile aprinse: acesta poate opri autovehiculul și atenționa verbal conducător auto, dar din păcate, nu prea se întâmplă așa (sare direct în Loganul lui și cășună pe carnetul de amenzi).

Concluzia

Marea majoritate a milițienilor sunt tâmpi, deși există și excepții, precum Marian Godina, al cărui blog îl urmăresc cu plăcere (știe să și scrie corect și ȘOC! El chiar gândește!). Vina nu este a lor, ei fiind victime traumatizate de sistemul de școlarizare învechit, bazat pe înjosirea inferiorilor ca test de anduranță, fapt care se reflectă în comportamentul lor subiectiv față de șoferi.

Fii politicos și uman cu agentul de poliție, rămâi calm și dacă ai greșit, asumă-ți greșeala bărbătește. Orice mod de vociferare nu este încurajat, pentru că așa, situația ta nu poate fi schimbată decât în mai rău. Adu-ți aminte, milițianul e om și deși ar trebui să rămână obiectiv, nu se întâmplă așa și emoțiile și sentimentele sale se vor reflecta cu multiplicarea zerourilor pe procesul verbal. Cere și oferă respect decent, nu milă sau umilință! La drum!

Important

Am glumit, nu e așa de important: dă un like articolului și exprimă-ți părerea în rubrica de comentarii (chiar sunt curios). Prima regulă în a fi șofer: nu lua amendă. A doua regulă în a fi șofer: nu lua amendă!

De ce patriotismul este o prostie?

Poza de mai sus are o mega legătură cu meciul de fotbal care a fost difuzat acum două seri de ProTv, între naționala Austriei și cea a României. (NOT!!!)

Oricum, am făcut trecerea subtil de la război la fotbal, nici nu ți-ai dat seama. Stau bine pe amortizoare, ți-am atenuat șocul.

Comentatorul sportiv te-a instigat la naționalism, „Hai România”, dar oare de ce? „Pentru că suntem români boule” ai spune tu și e logic să spui asta, pentru că ești spălat pe creier. Trebuie să susții România în orice eveniment sportiv, pentru că așa ți se spune, iar și iar și iar…

Dar ce căcat ai făcut tu pentru a te naște în România? Ai tăi au făcut sex pe un teritoriu prestabilit de niște boși și atât. Dacă ai tăi ar fi fost luxemburghezi, erai obligat de societate să susții naționala ălora, pentru că ești un pupîncurist notoriu și trebuie să faci asta pentru că îți este frică să fii arătat cu degetul și judecat. Dacă mâine ne cuceresc sud-coreeni, vei cânta Gangam Style ca imn național, cu mâna pe inimă, probabil fără nicio remușcare (și dacă ești ambițios, nu-ți face griji, descendenții tăi o vor face sigur).

La ce te ajută noțiunea de patriotism?

Răspunsul este unul singur: „dezbină și cucerește!”. Cu alte cuvinte, nu te ajută la absolut nimic, te „ajută” pentru a fi mai ușor de controlat. Ce ai făcut tu personal pentru ca Simona Halep să câștige nu știu ce turneu? Îți spun eu: ai stat ca boul și te-ai uitat la TV, în timp ce băgai pizza în tine. Bă, bravo, chiar ai fost de ajutor și Simona îți mulțumește! 🤦

Ajută la faptul că oamenii se simt în siguranță când nu se simt singuri și au tendința de a căuta siguranța aia de care duc lipsă, confortul acela prin care se consolează că fac parte dintr-un grup (sau o turmă, având în vedere că e un instinct animalic).

Personal, nu fac parte din niciun grup și sunt român doar pentru că așa scrie în buletinul meu, dar în realitate, sunt om și atât (și dacă apar marțienii, voi deveni „ființă”, chiar dacă, probabil, mai am timp de gândire pentru o altă denumire). Dacă ar trebui să fiu nevoit să aleg între un român sau un ungur pentru a-i oferi doar unuia singur un oarecare beneficiu, cu siguranță nu m-aș arunca să îl aleg pe român, ci pe cel care este uman, dezvoltat intelectual, cu bun simț etc. Îl aleg pe ăla care chiar ajută omenirea prin ceva concret, nu prin simțurile lui de dragoste eternă pentru țara lui.

Concluzia

Dacă te-ai născut la 10 metri de granița unei țări, de ce ți se pare ție că ești mai mult român decât altceva? Ai trasat tu personal granițele? Copiii tăi nu merită să moară într-un eventual război, pentru că ești tu manipulat în a crede că datorăm ceva pământului românesc, religiei ortodoxe, culorii pielii tale (vezi curentul „Black lives matter” care tot asta face, dezbină). Ai un articol despre subiectul BLM mai jos, pentru a lua în considerare și o altă perspectivă decât cea șablon.

https://bistaru.wordpress.com/2020/08/20/black-lives-matter-gresit/

Strămoșii noștri au murit pentru patrie pentru că nu aveau acces la informație și erau materie brută, needucată, manipulați pentru a fi folosiți în îndeplinirea scopului liderilor. Acum ai milioane de cărți și Google și tu tot refuzi să gândești și preiei informații fără a le rumega? Gândește!!!

Important

Înjură-mă în rubrica de comentarii de mai jos și nu da like, pentru că tu ești patriot prin prisma faptului că ai fular cu România, nu pentru că ai fi plantat păduri sau ai fi făcut curățenie pe străzi pentru a avea grijă de „țara ta” (de zici că ai cumpărat-o și ești patron).

Ce stă între tine și succes?

Trebuia neapărat să scriu articolul ăsta și îmi fac mea culpa pentru că nu l-am scris mai devreme. Este un subiect de importanță majoră!

Scuzele nu numai că te afundă într-un abis al mediocrității, dar îți limitează toate aspectele vieții și ale bunăstării.

Dar de unde vin scuzele și ce ne determină să le găsim tot timpul și să dăm vina pe alți factori exteriori pentru problemele noastre, când de fapt, problema suntem mai tot timpul noi?

Scuzele

„Nu se poate” sau „e greu” sunt cele mai comune căcaturi pe care le spui? Scapă de ele din vocabularul tău și nu accepta ca oamenii din jurul tău să ți le spună, pentru că nici nu îți dai seama cât de toxice sunt cuvintele astea și cât de mult îți influențează subconștientul!

Normal că tu ești cel mai bun și ăia de la muncă l-au promovat pe bulangiul ăla cu ochelari în loc să îți aprecieze măreția și să îți dubleze ție salariul. Dar ăla are pile, îl place șefu’ și mai e și pupîncurist. Tu știi meserie mai bine decât el, dar nu ai noroc, aia e. Dacă îți sună familiar, te anunț că mie îmi sună penibil. Deși poate ai dreptate în unele aspecte, pentru că în România, marea majoritate a câmpului managementului este cel mult mediocru, nu te înjosi și umili plângându-ți de milă, chiar dacă ai dreptate (slabe șanse).

În schimb, găsește moduri prin care să devi mai eficient, stăpânește toată teoria care ține de domeniul tău de activitate și aplic-o, vino cu soluții, idei și dedică-te. Nu face asta pentru că vrei ca cineva să te vadă că muncești, când tu de fapt stai și joci Candy Crush. Dacă o arzi după vechea zicală românească „Timpul trece, leafa merge”, greșești față de compania angajatoare, dar mai ales față de tine. Nu știu dacă ești conștient, dar tu ești cel mai important pentru tine însuți! (ai prins sarcasmul?)

Mergi la locul de muncă și trage tare! Acționează ca și cum ai fi patronul firmei respective și urmărești productivitatea și eficiența serviciilor oferite de tine. Vei vedea cum rezultatele vor veni de la sine și cel mai probabil, vei ajunge pe aceiași treaptă sau chiar peste „bulangiul ăla cu ochelari”.

Lipsa Mindset-ului productiv

Mentalitatea cântărește mult când vine vorba de realizările sau eșecurile noastre și adesea de aici pleacă totul. Trebuie să umbli la setările creierului și să te autoprogramezi pentru a te adapta la mentalitatea de învingător, nu cea de victimă. Ai de purtat niște războaie cu tine însuți la început.

Preferi să stai comod pe canapea și să procrastinezi la televizor, în loc să faci sport pentru a te simți mai bine și a gândi mai limpede. Tu voiai să faci mișcare azi, dar a plouat și presiunea atmosferică era ridicată, dar mâine e o altă poveste. Vine mâine și primești o cerere spontană de a ieși la o bere cu prietenii, o ofertă de nerefuzat! Lasă că mergi mâine, dar mâine e vineri și nu are rost, pentru că după, vine weekendul și te decizi că mai bine mergi de luni. Luni iar nu vei merge, că mai sunt câteva zile și se termină luna, vei face sport de pe întâi a lunii viitoare, care nu pică la începutul săptămânii, deci ți se cam bat cap în cap ideile și Universul este împotriva ta.

Eu cred că trebuie să aștepți o zi de luni care să pice în prima zi a lunii și mai bine și în prima zi a anului. Pe întâi ianuarie 2021 te apuci sigur, dacă pică luni (spoiler alert: nu pică, dar nu verifica, pentru că trebuie să te surprindă pentru a găsi altă scuză). Dar să zicem că prima zi a anului viitor, ar cădea luni. Pe 31 decembrie te faci muci, că doar o dată pe an e revelionul. Vine ziua aia perfectă în care ai zis că mergi să îți faci abonament la sală dar ești mahmur. Lasă că începi de lunea viitoare… 🤦

Concluzia

Nu mai găsi scuze, gătește soluții! Nu este nimeni de vină pentru faptul că ești mediocru, vina o ai doar și numai TU! În momentul în care vei începe să nu mai spui „cum fac să fiu promovat?” și te vei întreba „cum fac să fiu cel mai bun?”, vei avea edge-ul ăla de care ai nevoie pentru a progresa și beneficiile aferente nu vor înceta să apară. Apoi, în timp ce evoluezi, vei realiza că nici măcar nu este vorba despre promovarea aia, este vorba despre faptul că tu devii mai bun pe zi ce trece, fapt care crează o dependență benefică ție. Nu mai amână inevitabilul, lunea e o zi ca oricare alta. Oricare ar fi țelul tău, cel mai bun moment pentru a demara pe drumul progresului este azi, ACUM! (deși, întâmplător, chiar e luni)

Important

Pune-ți ca scop să dai un like acestui articol și vezi dacă îl poți îndeplini. Găsești și alte articole care te-ar putea interesa pe pagina web. Go Planet!

Ce faci când ai prea mulți bani?

În mod normal, articolul ăsta ar trebui să se numească „Al patrulea pas în a nu mai fi sărac!”, dar nici eu nu sunt atât de cretin încât să te numesc „sărac” dacă ești independent financiar. Dacă nu ești familiar cu trilogia bestseller, ai linkul primului „episod” mai jos.

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/11/primul-pas-in-a-nu-mai-fi-sarac/

Dacă te gândești la independența financiară și la bani și asociezi asta cu băiatul din imaginea de mai sus, poate te va șoca, dar ești cocalar! Burtă, lanțuri, mașină tunată, haine flashy, manele, scheme, toate astea sunt chestii care te atrag pentru că, psihologic, ești afectat, sensibil și nesigur pe tine. Nu te judec și nu îți spun că e greșit să fii Roby Roberto, e alegerea ta și poți face ce vrei, atât timp cât e legal, pentru că s-a inventat democrația.

Ce e în neregulă cu cocalarismul?

Din păcate, în România, mulți oameni care au făcut bani ușor și adesea la limita legalității, adoptă stilul ăsta și își trăiesc viața pentru a avea o mașină mai tare decât verișorul din provincie și o gagică mai tunată decât Bianca Drăgușanu (care zici că e vie și arată a sex toy).

Dar oare acești oameni sunt fericiți? Cel mai probabil nu, pentru că practică un joc copilăresc, fără sfârșit, prin care își etalează harfele și se fac unul pe altul să își bage unghia în gât și să moară de invidie. Acest joc, ocupându-le tot timpul, îi imobilizează pe aceștia într-o mocirlă a mediocrității și îi împiedică să își dezvolte modul de a gândi, rămânând homosapiens moderni.

Păi dacă am bani și vreau să îmi tatuez „Taraf TV” pe frunte?

Tocmai ți-am dat o idee cu care vei ieși în evidență, dar sper să nu se creeze un fashion trend și să dau doar de voi când mă plimb prin Ferentexas (nu că m-aș gândi că cei ca tine au răbdare să citească atâtea litere, că știu că te ia panica).

În loc să ieși din casă cu instalația de la pomul de Crăciun în jurul gâtului, nu mai bine ieși tu în evidență altfel? Citește, informează-te și autoeducă-te și îți garantez că după ceva timp, îți vei da seama cât de puerilă și neînsemnată e gândirea ta de acum.

Modalitatea corectă de a privi excesul de bani!

După ce reușești să îți stabilești un cash-flow decent și ești mai mult decât asigurat pe planul nevoilor tale, dacă te dau banii afară din casă, dăruiește!

Personal, sunt adeptul zicalei: „Dă-i omului un pește și se va hrăni o zi, învață un om să pescuiască și va mânca toată viața”. Începe prin a-ți ajuta rudele și prietenii să se dezvolte personal și profesional. Nu le lua BMW-uri, că ei nu de asta au nevoie. Plătește-le un curs profesional pe care nu și-l permit, fă-le cadou o carte din care să adopte o mentalitate productivă, du-i la dentist, fă orice pentru a le îmbunătăți sănătatea, bunăstarea, viața. Poate într-o zi vor reuși și ei să aibă succesul tău și dorește-ți să te depășească! Nu e o competiție despre care e cel mai bogat din familie. Bucură-te pentru succesul lor!

Dacă îi ajuți doar pentru a le spune lumii că tu „i-ai făcut oameni” și datorită ție au reușit, nu îl mai ajuta, apucă-te de păcănele cu banii extra, pentru că abordezi un mod de a gândi toxic. Nu oferi de ochii lumii, oferă cu plăcere, fără să te intereseze dacă află lumea sau nu. Țelul tău este să îl ajuți pe ăla, nu să îți faci ție reclamă, că nu candidezi la Primăria Sectorului 5!

Concluzia

Învață să dăruiești și să te bucuri pentru succesul oamenilor din jurul tău. Lasă invidia de-o parte, ești prea bun pentru modul ăsta toxic de a gândi. Fii mai bun și fă mai multe fapte bune decât ieri și vei vedea că în timp, te vei elibera de nervi și frustrări. Poate vei ajunge chiar la performanța de a nu-l mai înjuri și claxona abuziv pe ăla care ți-a tăiat calea în intersecție…

Important

Aștept să îți citesc părerea în rubrica de comentarii și dacă ai un prieten limitat intelectual, dăruiește-i acest articol, e gratis. „Sharing is caring”, după cum spun japonezii…

Al treilea pas în a nu mai fi sărac!

Dacă ai ajuns până aici, ai intrat în top 40% din oamenii care reușesc să treacă peste pasul doi, ăla cu economisirea. Dacă ai picat în articolul ăsta din greșeală, te invit să citești primele două „episoade”, pentru a înțelege mai bine subiectul.

Primul pas în a nu mai fi sărac!

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/11/primul-pas-in-a-nu-mai-fi-sarac/

Al doilea pas în a nu mai fi sărac!

https://bistaru.wordpress.com/2020/08/08/al-doilea-pas-sarac/

Dacă stăm să analizăm îndeaproape, tu nu numai că ai ajuns aici, ai intrat în cei 40% care reușesc să economisească bani, dar stai mult mai bine. Să nu uităm de ăia care au datorii la care plătesc dobânzi și care pun de-o parte pentru zile negre (ei nu intră în aceiași ligă cu tine, sunt la Level 1 încă). Atunci, ne dăm seama că, cel mai probabil (pentru că la noi în România nu se fac statistici și trebuie să ne dăm cu părerea), tu ești în top 20% și parcă te și vezi la un șpriț cu Țiriac. Dar după cum știi, drumul este unul lung și ar fi și păcat să „bagi cheat-uri” pentru a ajunge mai repede la final de drum. Ar trebui să înveți să îți facă plăcere să joci jocul banilor, nu să fie un chin!

Și acum, după parcurgerea primilor doi pași, nu mai ai datorii și ai niște bani pe dreapta. La ce îți folosesc? Păi hai să îți spun!

Țin banii în bancă?

Pentru a-ți da universul peste cap, lucrurile nu stau chiar bine pentru tine, dacă stai cu banii în bancă sau la saltea. Există un fenomen de căcat, de care poate ai auzit, numit „inflație”. Practic, este subiectul ăla pe care îl ignorăm cu toții că ni se pare plictisitor și de fiecare dată când auzim acest cuvânt la TV, schimbăm pe Viorel și Vulpița, să ne relaxăm. Dacă nu ești familiar cu acest concept, ai un articol mai jos care te va lămuri.

https://bistaru.wordpress.com/2020/08/30/inflatia/

În principiu, banii păstrați se devalorizează, pas cu pas și probabil, în 2045, vei putea să îți mai cumperi o shaorma cu 5.000 de Ron (am pus-o negru pe alb, să rămână în istorie, că poate am nimerit prețul și mă voi bate singur pe spate atunci). 😎

Păi și pentru ce i-am strâns atunci, să mă uit la ei?

Nu șerifule, i-ai strâns să-i investești. Nu te gândi la cuvântul ăsta ca la ceva ce ar trebui să te sperie, pentru că nu ai de ce (pare o preocupare fancy, pentru moși la costum, cu mustață albă și monoclu, dar în principiu, este pentru fiecare dintre noi).

Când începi, ia-o ușor, cu răbdare și documentează-te în legătură cu domeniile în care vor ajunge banii tăi. Investiția trebuie să vină natural și rațional, bazată pe cifre, informații, date, fapte etc. Este plin internetul de articole, video-uri și cărți despre domeniul ăsta și te încurajez să le devorezi, pentru că majoritatea sunt chiar bune. Îți las mai jos câteva articole scrise de mine pentru a-ți face o idee generală despre investiții.

Argint

https://bistaru.wordpress.com/2020/08/10/investitia-in-argint/

Bursă

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/19/care-e-treaba-cu-bursa/

Bitcoin

https://bistaru.wordpress.com/2020/07/09/iau-bitcoin-sau-nu/

Mai sunt și altele, dar te-am spart deja cu linkuri în articolul ăsta, care din păcate sunt necesare, pentru că nu aș avea cum să scriu totul pe scurt, fără ele. Articolul ăsta ar trebui să fie el însuși o carte. Te invit să explorezi site-ul după, în caz că ai chef de lectură.

Foarte important e să verifici veridicitatea informațiilor acaparate și să vezi dacă au sens! Nu trebuie să crezi și să nu cercetezi, lasă-i pe ăia din Catedrala Neamului să o facă!

Cum investesc?

Ca și până acum, principiul de bază este disciplina și de aici pleacă totul. Te gândești la investiție ca la ceva pe termen lung, gândești în ani, nu în zile sau luni. Sunt niște active indisponibile pentru tine oricum, fie că sunt în valută sau în bunuri. Ești pregătit mental că nu ai acces la ele, pe o perioadă prestabilită de tine (3-5-10-30 de ani).

De asemenea, foarte importantă este diversificarea portofoliului tău. Au mai fost „experți” care au avut investiții la bursă, doar în companii aeriene și după cum știi, stewardesele se reprofilează pe videochat acum. Nu îți pune toate ouăle într-un coș!

Despre orice sumă de bani ar fi vorba, împarte-o în mai multe sectoare ale economiei, nu te baza doar pe unul singur. A investi înseamnă a paria cerebral pe ceva care urmează să aibă un deznodământ logic pentru tine! Orice lucru neprevăzut se poate întâmpla în viitor și îți poate rupe investiția în două.

Exemplu de portofoliu diversificat:

* 5% Bitcoin

* 10% Argint/Aur/etc

* 30% Bursă, din care 60-70% din procentul ăsta, să fie investiți într-un index de tipul S&P500 (un fond de investiții care însumează cele mai tari 500 de companii din SUA). Restul de 30-40% să fie investiți în 7-10 companii individuale, cu potențial (învățăm asta cu altă ocazie, că ne presează timpul acum, Andreea, ai legătura!).

* 20% Într-un business nou, al tău, pe care îl stăpânești și de care te poți ocupa personal

* 35% în imobiliare

Concluzia

Felicitări, deja ai ajuns aici și nu mai ești sărac dacă ai parcurs primii doi pași, dar am păstrat titlul inițial al articolului pentru a completa trilogia. Nu mai ești sărac, dar trebuie să înveți să pui la muncă banii pe care îi ai la ciorap! Autoeducarea este baza aici, pentru că nu există școli de „nesărăcie”. Nu te grăbi, învață în fiecare zi ceva nou și pas cu pas vei deveni cunoscător în tainele investițiilor și vei prinde curaj să faci marele pas. Succes și hai că se poate!

Important

Dacă ai întrebări în legătură cu subiectul, lasă-le în rubrica de comentarii și te voi ajuta cu orice informație posed. Un like și un share mă ajută mai bine în indexarea blogului, deci dacă găsești interesante articolele, nu ezita să faci pomană. Spor la bani!